A

• A aduce apă după ce s-a stins focul.

• A aduna nuiele pentru spinarea sa.

• A ajunge cuţitul la os. (Orice răbdare are un sfârşit)

• A arăta pumnul sub batistă. (Ameninţare îmbrăcată în cuvinte frumoase)

• A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)

• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.

• A avea ac de cojocul cuiva. (Ameninţare spusă cuiva care se încăpăţâneză)

• A avea de-a face cu cineva. (Ameninţare)

• A avea mai mult noroc decât minte.

• A băga mâna in foc pentru cineva.

• A bate apa-n piuă

• A bate calul care trage. (A fi nedrept)

• A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)

• A bate fierul cât e cald.

• A bate găina cu lanţul.

• A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)

• A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)

• A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)

• A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)

• A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)

• Aceaşi Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)

• A da bir cu fugiţii.(A pleca în mod ruşinos)

• A da ortul popii. (A muri)

• A da peste noroc.

• A da portocale la porci.

• A da una "În numele Tatălui". (A lovi cu putere)

• A despica firul în patru. (A analiza un lucru)

• A duce cu preşul. (A păcăli)

• Adevărul este întotdeauna la mijloc.

• Adevărul se spune la despărţire.

• Adevărul stă scris printre rânduri.

• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.

• A face bortă în apă.

• A face cinste. (A da de băut)

• A face cruce în tavan. (De bucurie)

• A face cuiva hatârul. (A împlini dorinţa)

• A face cuiva ochi dulci. (A linguşi)

• A face cum îl taie capul.

• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar. (A exagera)

• A face ochi dulci cuiva.

• A face pe cineva cu ou şi cu oţet. (A face cuiva morală foarte aspră)

• A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)

• A face treaba în doi peri. (De mântuială)

• A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)

• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.

• A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)

• A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)

• A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereuşită de a înşela pe cineva)

• Ai ales pân-ai cules. (O alegere proastă)

• Ai carte ai parte.

• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.

• Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)

• A-i fi frică şi de umbra sa.

• A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)

• A înghiţit găluşca şi a tăcut chitic.

• A îngrăşa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)

• Ai pus degetul unde mă doare. (In discuţie s-a atins un lucru esenţial)

• A i se face urechile ca la măgar. (Ascultă cu atenţie un secret)

• A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)

• A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreţ)

• A lăsa baltå un lucru. (A părăsi ceva neterminat)

• A lua partea leului. (Împărţire nedreaptă)

• A lua plasă (A fi păcălit)

• A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)

• A lucra din plin. (Repede şi cu spor)

• A mânca coliva cuiva. (Ameninţare)

• A-nţărcat bălaia. (Când nu vrei să mai ajuţi pe cineva care nu merită)

• A nu face faţă. (Ceva care depăşeşte capacitatea cuiva)

• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.

• A păli pe cineva. (A lovi)

• A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)

• Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec şi totul rămâne ca-nainte)

• A peria pe cineva. (A linguşi)

• A pica din senin. (Pe neaşteptate)

• A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)

• A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acţiune)

• A pleca la vânătoare fără puşcă.

• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.

• A prinde cu mâţa-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)

• A pune beţe-n roate. (A pune piedici cuiva)

• A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)

• A pune paie pe foc. (A înteţi o ceartă)

• A pune ţara la cale. (O discuţie lungă şi fără rost)

• A rânji fasolea. (peiorativ - Cineva care râde necuviincios)

• Arde casa şi el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenţii minore într-o împrejurare mult mai importantă)

• Are balta peşte. (Cineva care este îndestulat)

• Are limba despicată. (E şiret ca şarpele)

• Are limba înveninată. (Vorbeşte de rău)

• Are minte de găină.(E fraier, uşor de păcălit)

• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.

• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.

• Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)

• Are suflet de câine.

• Aşa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reuşească)

• A sări în ochi. (Un lucru cert)

• A sări peste cal. (a exagera)

• Aşchia nu sare departe de trunchi.

• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)

• A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minţi)

• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.

• A se culca odată cu găinile. (Devreme)

• A se da de ceasul morţii. (A fi frământat la maximum de un gând)

• A se da de ceasul morţii. (A se strădui în zadar)

• A se da de gol. (A-si dezvălui o intenţie ascunsă)

• A se da peste cap pentru a face un lucru.

• A se dezbrăca de caracter. (A-şi pierde cumpătul şi trece la vorbe/fapte urâte)

• A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)

• A se face luntre şi punte. (A face tot posibilul)

• A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)

• A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)

• A se uita ca curca în fântână.

• A se uita ca curca-n crăci.

• A se uita ca mâţa-n calendar.

• A se umfla în pene. (A fi îngâmfat)

• A-şi băga minţile-n cap. (A-şi îndreapta purtarea)

• A-şi bate singur cuie-n talpă. (A-şi crea necazuri)

• A-şi da arama pe faţă. (A-şi dezvălui intenţii rele)

• A-şi da cu părerea.

• A-şi da în petic. (A-şi da pe faţă, fără voie, anumite cusururi)

• A-şi da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)

• A-şi face singur bube-n cap.

• A-şi ieşi din fire. (A se supăra, a-şi pierde cumpătul)

• A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)

• A sta călare pe noroc.

• A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)

• A sta cu burta la soare.

• A sta cu burta pe carte.

• A sta cu un ochi la slănină şi cu altul la făină.

• A strica orzul pe gâşte. (A da cuiva care nu preţuieşte ce primeşte)

• A strica prietenia cu cineva.

• A trage la şaibă. (Muncå monotonă de zi cu zi)

• A trăncăni vrute şi nevrute.

• A trecut baba cu colacii. (A ezitat să întreprindă ceva favorabil)

• A uita de la mână până la gură.

• A umbla cu capul in nori. (Visător)

• A umbla cu cioara vopsită. (A minti, a incerca să înşele)

• A umbla hai-hui. (Fără rost)

• A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)

• A vedea roşu înaintea ochilor. (Mânie)

• A vedea stele verzi. (In urma unei lovituri)

• A veni pe nepusă masă. (Pe neaşteptate)

• A vorbi cu tâlc. (Cu subînţeles)

• A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)

• A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)

• A zburat puiu cu aţa. (Ai pierdut ocazia)

[modifică] B

• Bacşişul este inclus dar nu este exclus.

• Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)

• Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.

• Banii fac bani şi păduchii tot păduchi.

• Banul e ochiul dracului.

• Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată.

• Banul face din om neom.

• Banul la ban trage.

• Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.

• Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)

• Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educaţia copiilor)

• Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)

• Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.

• Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.

• Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.

• Bine faci, bine găseşti. cum comentez?

• Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.

• Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.

• Boală lungă - moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuieşti îndelung e sortit să nu reuşească)

• Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.

• Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent ce nu-şi face cinste)

• Buba cap nu face până nu se coace.

• Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.

• Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat.

• Burta plină nu învaţă bine.

• Buturuga mică răstoarnă carul mare.

[modifică] C

• Ca românu' nu-i nici unu', unde-s mulţi putea fi unu!!

• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.

• Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)

• Capul face, curul trage. (Suferi dacă nu judeci când faci un lucru)

• Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinţă lanţul încovoaie).

• Capul tău a mai fost la un cur de babă. (N-ai minte)

• Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii)

• Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta)

• Căpăţână cinci oca. (Se spune cuiva încăpăţânat)

• Câinele care latră nu muşcâ.

• Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.

• Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.

• Câinii latră, caravana trece.

• Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăboveşti când întreprinzi ceva)

• Calicia pierde omenia.

• Calul de dar nu se caută la dinţi.

• Calul moare de drum lung şi prostul de grija altuia.

• Când ai intrat în rahat până la nas, ţine-ţi gura închisă.

• Când eşti sătul lasă câteva firimituri şi la vrăbii.

• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.

• Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)

• Când mori nu iei nimic cu tine.

• Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)

• Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.

• Când omul cade, îi piere şi umbra.

• Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.

• Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă (Cineva care nu face nimic)

• Când vorbesc nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)

• Când vorbeşti să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.

• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.

• Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are reteta ei)

• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.

• Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.

• Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)

• Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)

• Ce are sula cu prefectura? (Asociaţie nepotrivită de idei)

• Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.

• Cerul e mai negru ca dracul.

• Ce dai, aia primeşti.

• Ce e-n guşă, şi-n căpuşă. (Cineva care vorbeşte vrute şi nevrute)

• Ce e scris e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)

• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.

• Ce omul face, nici dracul nu desface.

• Ce-i al tău e pus deoparte.

• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moştenit ceva netrebuitor)

• Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)

• Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.

• Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.

• Ce-i prea mult strică.

• Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.

• Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)

• Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)

• Ce omul face, nici dracul nu desface.

• Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înşeală)

• Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.

• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

• Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)

• Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.

• Ceva care se duce de râpă. (se distruge)

• Ceva care se petrece din an în paşte. (foarte rar)

• Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)

• Ceva de care s-a ales praful.

• Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)

• Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)

• Ce vine de la Domnul e bun venit.

• Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Îşi doreste ce nu-i då mâna)

• Cilivizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.

• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.

• Cine are barbă, are şi pieptene. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]

• Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.

• Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.

• Cine are urechi de auzit, să audă!

• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.

• Cine e harnic şi munceşte are tot ce vrea. Cine-i leneş şi chiuleste are tot asa.

• Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.

• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.

• Cine fură o pâine ajunge-n puşcărie, cine fură un milion ajunge ministru.

• Cine-mparte, parte-şi face.

• Cine munceşte n-are timp să facă bani.

• Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.

• Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.

• Cine nu munceste, nu mănâncă.

• Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.

• Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.

• Cine râde la urmă râde mai bine.

• Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.

• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.

• Cine seamănă vânt culege furtună.

• Cine se amestecă în tărâţe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]

• Cine se aseamănă, se adună.

• Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.

• Cine se scuză se acuză.

• Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.

• Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.

• Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.

• Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)

• Cineva care are capul baniţă de carte.

• Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)

• Cineva care are fitilul scurt. (Certăreţ)

• Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)

• Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asupreşte lumea)

• Cineva care este turnător. (Spioneazå şi dezvăluie)

• Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubeşte nespus)

• Cineva care e "mort" după ceva. (Doreşte un lucru foarte mult).

• Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)

• Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreţ)

• Cineva care este cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. (hrăpăreţ)

• Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)

• Cineva care nu-şi vede lungul nasului. (Îngâmfat şi cam obraznic)

• Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.

• Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogăţit)

• Cineva care se mişcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)

• Cineva care "şi-a băut minţile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)

• Cioară mândră şi flămândă.

• Colac peste pupăză. (Ceva care vine să inrăutăţească o situaţie deja precară)

• Copacii mor în picioare.

• Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.

• Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.

• Corb la corb nu scoate ochii.

• Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu'.

• Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.

• Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.

• Cui pe cui se scoate.

• Cuiva îi lipseşte o doagă. (Nu e întreg la minte)

• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.

• Cum a venit, aşa s-a dus. (Ce se câştigă uşor, se pierde repede)

• Cum e faţa liniştită a izvorului curat, aşa-i viaţa celui care e cu Cerul împăcat.

• Cum e tocul - şi pistolul.

• Cum e turcul aşa e şi pistolul. [Grigore George Tocilescu - Materialuri folcloristice (1900)]

• Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie. (Cineva pe care nu se poate conta)

• Cum îţi aşterni, aşa dormi.

• Cum îţi aşterni, cum vine altul şi se culcă în locul tău.

• Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.

• Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)

• Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.

• Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.

• Cu o floare nu se face primăvară.

• Cu răbdarea treci şi marea.

• Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)

• Curăţenia este mama sănătăţii.

• Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)

• Cu sare şi cu smântână şi opinca tatii e bună.
  

[modifică] D

• Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.

• Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziţie improbabilă)

• Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.

• Dacă îţi dau una, zici că n-ai avut noroc. (Ameninţare)

• Dacă mergem împreună vreau să-ţi simt cotul.

• Dacă minţi odată trebuie să minţi de mai multe ori.

• Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)

• Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.

• Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.

• Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)

• Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.

• Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa îţi agaţă fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)

• Dacă totul a ieşit bine, înseamnă că ai greşit undeva.

• Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.

• Dacă vrea să-şi înece câinele, ţăranul spune că e turbat.

• Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.

• Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.

• Dă ce te lasă inima.

• Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.

• Dă Doamne sănătate, că belele curg.

• Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereuşite, o idee bună)

• Dar din dar se face rai.

• Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.

• De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.

• De când era lupul căţel şi măgarul viţel.

• De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.

• Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.

• Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.

• Decât multă minte ştiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.

• Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.

• Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.

• Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.

• Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.

• Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.

• Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.

• De ce îţi este frică, de aia nu scapi.

• De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.

• De ce te îmbogăţeşti mai tare, d-aia te usuci mai mult.

• De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!

• De departe ochiu-ţi bate, de aproape ochiu-ţi scoate. (Lucrurile nu sunt aşa cum par la prima vedere)

• De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat uşor se pierde repede)

• De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.

• De unde iei trebuie să şi pui.

• De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.

• De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.

• Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti. Şi la mânie cu totul să zăboveşti.

• Despre morţi, numai de bine.

• Deştept de-i crapă capul. (E prost)

• Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.

• Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.

• Din greşeli înveţi.

• Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba.

• "Doamne fereşte!" pân' te nimereşte.

• Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocraţie)

• Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge! (Lucru făcut în zadar şi fără cap)

• Domnia şi prostia se plătesc.

• Domnul a dat, Domnul a luat!

• Două, şi cu a brânzii - nouă. (Socoteală încurcată)

• Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)

• Dracul nu e aşa de negru cum crede lumea.

• Dragă dragă pân' ţi-o bagă. (Face curte la început)

• Dragostea e ca o doctorie: dacă e prea multă te omoară.

• Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)

• Drumul cunoscut e cel mai scurt.

• Drumul spre iad e pavat cu intentii bune.

• Dumnezeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)

• Dumnezeu îţi dă, dar în gură nu-ţi bagă.

• Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)

• Dum spiro spero! (Cât respir, sper - proverb latin)

• După faptă şi răsplată.

• După furtună vine şi vreme bună. (Omul speră la necaz)

• După mine - potopul. (Nu-mi pasă de ceilalţi)

• După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ţi-e rău şi te doare capul)

• După război mulţi viteji se arată.

• După tramvai şi după femei să nu fugi niciodată.

• Du-te cu Domnul şi să te întorci sub scut. (Lit. De la război morţii erau aduşi pe scut)

• Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)

[modifică] E

• E bun să-l trimiţi după moarte.

• E ca măgarul între oi.

• E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreţ)

• E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.

• E "gură spartă". (Vorbeşte vrute şi nevrute)

• E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.

• E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.

• E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)

• E pe bune. (Nu e glumă)

• E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)

• E ruptă din stele. (Fată frumoasă)

• E scump la tărâţe şi ieftin la făină. (Face afaceri proaste)

• E spurcat la gură. (Vorbeşte urât).

• Eşti cam într-o ureche. (Zăpăcit)

• Eşti cam "Lasă-mă să te las". (Leneş, inactiv)

• Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.

• Eşti o belea pe capul omului.

• Eşti un drac împieliţat. (Eşti năzbâtios - Se spune la copii)

• Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?

• E un om dintr-o bucată. (Pe care te poţi bizui)

• E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.

• Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)

• Exemplele rele strică moravurile bune.

• Exemplele sunt făcute pentru proşti.

[modifică] F

• Fă bine la altul, să vezi tu cum îţi auzi vorbe.

• Face planul ca ţiganul. (Un plan cam naiv şi nereuşit)

• Face un lucru cum îl duce capul.

• Fântâna adevărată nu îngheaţă niciodată.

• Fă-te frate cu dracul până treci lacul.

• Fă-ti iarna car si vara sanie.

• Femeia care e rea de muscă. (Îşi înşeală bărbatul cu oricine)

• Femeia care face pe mironosita. (Alintată şi nevinovată)

• Femeia care zboră ca cioara din par în par.

• Femeia este un rău necesar.

• Femeia nebătută e ca moara neferecată.

• Femeia te ridică, femeia te coboară.

• Femeia "usoară" a zis: "Iubitule, bine faci, dar rău plătesti..."

• Femeia vede unde bărbatul abia zăreşte.

• Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc singur.

• Fereşte-te de câine mut / şi de om tăcut.

• Fiecare cioară îşi laudă puiul.

• Fiecare pasăre pe limba ei piere.

• Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea.

• Fie pâinea cât de rea, tot ţi-o fură cineva.

• Foaie verde lobodă, gura lumii slobodă.

• Foamea te scoate afară din casă.

• Frate ca frate, da' brânza-i pe bani bărbate.

• Frica păzeste bostănăria.

• Fricosul roade osul.

• Fricosul se sperie şi de umbra lui.

• Frumoasă parcă e ruptă din rai.

• Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă.

• Fuge de mănâncă pământul.

• Fuge de rupe pământul.

• Fuge de-i sfârâie călcâiele.

• Fugi de cel ce pupă în bot, / că îţi ia din pungă tot.
  

[modifică] G

• Găina bătrână face zeama bună.

• Găina vecinului face ouă mai mari.

• Gând la gând cu bucurie.

• Gânduri multe, fără treabă, / Dovedeşte minte slabă.

• Ghinioanele se tin lanţ.

• Ghinionul îl dai afară pe uşă şi el intră pe fereastră.

• Ghinionul nu vine niciodată singur.

• Graba strică treaba.

• Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată.

• Greu la deal cu boii mici.

• Gura bate curul.

• Gura copilului adevăr grăieşte.

• Gura lumii-i slobodă.

• Gura lumii n-o astupă nici pământul.

• Gura păcătosului adevăr grăieşte.
  

[modifică] H

• Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acţiune riscantă)

• Hai găină la culcare că ţi-e guşa plină.

• Mata-i curva,dac-o suge

• Hai noroc si la mai mare. (Urare de succes - se spune la chef)

• Hopa Mitică - cade-n cur şi se ridică.

• Hoţul de la hoţ învaţă.

• Hoţul jură şi iar fură.

• Hoţul neprins e negustor cinstit.

• Hoţului de hoţ îi e frică.

• Hoţul zice c-a glumit / Când vede că l-ai zărit.
  

[modifică] I

• Iarna n-au mâncat-o lupii.

• Inima de vânzător e venin otrăvitor.

• Interesul poartă fesul.

• Iubeşte-ţi copilul ca şi cum ar fi al tau. //proverb marinăresc
  

[modifică] Î

• Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)

• Îi sare ţandăra. (Se supără repede)

• Îi trăzneşte prin cap ce nici cu gândul nu gândeşti. (Unul cu idei năstruşnice)

• Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)

• Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ - Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).

• Înainte de a porunci învaţă a te supune.

• Încalecă şi fute, descalecă şi du-te. (Fă-ţi interesul fără să-ţi pese de altcineva)

• În coadă la arat, în faţă la adunat.* În ţara orbilor, chiorul este împărat.

• Întrebarea / Trece marea.

• Intri bou (la şcoală) şi ieşi vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")

• Învaţă de la alţii, dar fă cum ştii tu.

• Învaţă pe alţii, ca să fii învăţat şi tu.

• În viaţă e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu.

• În viaţă e bine să te fereşti chiar şi de greşelile altora.

• În viaţă sunt două cuvinte care deschid multe uşi: "trage" şi "împinge".

• Îţi dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitatea)

• Îţi fac buzunar la burtă! (Ameninţare cu cuţitul).

• Îţi faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)

• Îţi intră pe o ureche şi îţi iese pe amândouă.

• Îţi tai craca de sub tine.

[modifică] J

• Jocul greşeala aşteaptă.

• Judecă întâi pe om şi apoi îl spânzură.

• Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârţîie.

• Jupâneasa duce casa şi jupânul duce drumul.

[modifică] L

• La balega subţire puţinică apă trebuie.

• La balega udă nu-i trebuie multă apă.

• La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.

• La bulboană se adună peştii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)

• Lacomia strica omenia

• Lac sa fie,ca broaste-s destule.

• Lada la mine, cheia la tine.

• La disperare omul nu mai judecă.

• La nevasta jucăuşă stă gunoiul după usă.

• La omul sǎrac nici boii nu trag.

• La osul cu multă carne trag ciorile.

• La plăcinte înainte, la război înapoi.

• La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

• La unul mumă, la altul ciumă.

• Lasă pe mâine ce poţi face azi că poate mâine nu mai este nevoie.

• Las-o baltă/moartă. (O discuţie/acţiune care nu duce nicăieri)

• Las-o jos, că măcăne. (Se spune cuiva care încearcă să păcălească).

• Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susţine ceva nesigur)

• Lauda de sine nu miroase-a bine.

• Laudă-mă gură că d-aia-ţi dau friptură.

• La unii li s-a dat capul ca să nu le plouă-n gât.

• La unul mumă şi la altul ciumă.

• Le muţi de la Ana la Caiafa. (Muţi lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)

• Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.

• Lenesul adoarme din picioare.

• Leneşul la toate zice că nu poate.

• Leneşul mai mult aleargă şi scumpul mai mult păgubeste.

• Leneşului îi pute pământul sub el.

• Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.

• Lucrul amestecat, pute a căcat. (Nu te băga într-o situatie neclară)

• Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.

• Lume-lume, nu e glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Şapte muzici - trei! (Laudă mincinoasă)

• Lupu-şi schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba.

[modifică] M

• Mai bine burtos de la bere decât cocoşat de la muncă!

• Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat.

• Mai mare daraua decât ocaua.

• Mai treacă-meargă...(Ce ai făcut până acum ~~ dar de acum înainte...)

• Mama proştilor e mereu gravidă.

• Mama-npunge şi eu trag, ce mai cămăşuţă-mi fac!

• Măsoară de două ori şi taie odată.

• Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")

• Mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu-l cunoşti.

• Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef)

• Mânia cu nimic altceva se potoleşte, decât cu îndelunga răbdare.

• Mânia de seară să o laşi pe dimineaţă.

• Mânia nu este un sfetnic bun pentru om.

• Mâţa blândă zgârie rău.

• Meseria este brǎţarǎ de aur.

• Meseria nu se învaţă, se fură.

• Mielul blând suge la două oi.

• Minciuna are picioare scurte.

• Minciuna are picioare scurte si te prinde repede.

• Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului.

• Mintea ta a mai fost la un fes de babă.

• Minte de îngheaţă apele.

• Moartea a fost aşa sigură de victorie încât ne-a dat o viaţă avans.

• Mort a fost şi-a-nviat. (Cineva care s-a însănătoşit repede)

• Morţii cu morţii şi vii cu viile.

• Mortul al dracului şi banul al popii. (Preot hrăpăreţ)

• Multe-am tras şi nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)

• Mulţi văd, puţini cunosc.

• Mulţi văd puţini înţeleg.

• Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)

• Munceste ca câinele la umbră.

• Munte cu munte se-ntâlneşte, d-apăi om cu om.

• Mută mortul la uşa altuia.

• Mutul tace dar le face.
  

[modifică] N

• N-aduce anul ce aduce ceasul.

• N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv şi negativ)

• Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)

• Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg nechibzuit)

• Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu, prietenii ţi-i alegi singur.

• Ne-avem bine ca căţelul cu purcelul.

• Ne-avem ca câinele cu pisica.

• Nebunia e soră cu prostia.

• Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)

• Ne naştem goi, uzi şi flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutăţesc.

• Negustorul fricos nu face câştig.

• Nemulţumitului i se ia darul.

• Nevasta bună e o comoară la casa omului.

• Nevoia e mama născocirilor.

• Nevoia învaţă pe om.

• Nici acum şi nici aiurea. (Niciodată)

• Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)

• Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute.

• Nici din salcie pere, nici din răchită vişinele.

• Nici în căruţă, nici teleguţă. (Ceva nedecis)

• Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brişca-n el. (Ardeal)

• Nici laie, nici bălaie. (O discuţie fără concluzii)

• Nici lelea cu bârneţe, nici badea cu altiţe.

• Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.

• Nici nu ştii de unde sare iepurile.

• Nici o fapta bună nu scapă nepedepsita!

• Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii).

• Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ţi faci.

• Nici toate a doctorului, nici toate a duhovnicului.

• Nici toate ale doctorului şi nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile aşa cum le primeşti)

• Nici turc, nici turleac la un fleac.

• Nici usturoi a mâncat, nici gura i-a mirosit.

• Nimeni n-a moştenit pământul.

• Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face.

• Nimeni nu-i profet in tara lui.

• Nimeni nu s-a-mbogăţit pe muncă cinstită.

• Nimeni nu s-a născut înţelept, dar mulţi au murit proşti.

• Nimeni nu s-a născut învătat.

• Nimeni nu-şi dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească.

• Nimic nu e nou sub soare.

• Noaptea e cel mai bun sfetnic.

• Noapte bună găină că ţi-e guşa plină.

• Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales ...(Secara)

• Nor mare - ploaie mică.

• Noroc noroc şi cu nasu-n troc.

• Norocu-i după cum şi-l face omul. (Dar pe unii îi pocneşte din senin)

• Norocul e de partea celor curajoşi.

• Norocul vine când nici cu gândul nu gândeşti.

• Nu avem decât o viaţă - numai pisica are nouă.

• Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.

• Nu căra apă cu ciurul.

• Nu căra apă la fântână.

• Nu cerceta aceste legi că eşti nebun de le-nţelegi.(Eminescu?)

• Nu cere ce nu ţi se poate da.

• Nu da sfaturi - Prostul nu le înţelege. Deşteptul e sătul de sfătuitori. Dă soluţii in loc de sfaturi!

• Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.

• Nu e locul ci e dobitocul.

• Nu e nici cal, nici măgar.

• Nu e pentru cine se pregăteşte/ E pentru cine se nimereşte!

• Nu eşti beat atâta timp cât poţi sta întins pe podea fară să te sprijini.

• Nu eşti în toate minţile. (Eşti nebun)

• Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există şi lichele)

• Nu face pe prostul că aşa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o laşi)

• Nu face purici mulţi pe aici. (Are de gând să plece)

• Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)

• Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.

• Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.

• Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ţi spargi capul.

• Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.

• Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.

• Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.

• Nu învăţa găina să facă ouă.

• Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte.

• Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.

• Nu face azi ce poţi lăsa pe mâine. (Ironic)

• Numai c-o lovitură copacul nu cade.

• Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.

• Nu mai poate de bucurie.

• Nu mai umbla brambura.

• Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.

• Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.

• Nu-mi mai trebuie că m-am prăjit odată.

• Nu mor caii când vor câinii.

• Nu numai să cunoşti ceea ce se cuvine, ci să şi urmezi după cum se cuvine.

• Nu persista in prostie.

• Nu poţi să faci din rahat bici şi sǎ şi pocneascǎ.

• Nu pune cal de curse să tragă la plug.

• Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)

• Nu pune paie pe foc.

• Nu râde de necazul altuia.

• Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.

• Nu se ştie ca pământul/ Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)

• Nu-şi cunoaşte lungul nasului. (E încrezut).

• Nu spune "hop" până n-ai sărit.

• Nu sta, că-ţi stă norocul.

• Nu ştie nimeni când îi bate ceasul.

• Nu ştie stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)

• Nu ştii de unde sare iepurele.

• Nu ştii pe ce lume trăieşti. (Eşti desprins de realitate)

• Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.

• Nu te băga in tărâţe că te mănâncă porcii.

• Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. (Nu-ţi da cu părerea la ce nu te pricepi)

• Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.

• Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma.

• Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)

• Nu te lua la întrecere cu alţii, ci cu tine însuţi.

• Nu te pune la mintea nebunului.

• Nu te pune la mintea nebunului.

• Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.

• Nu te râde că te-ajunge!

• Nu te râde că te-ajunge.

• Nu-ţi băga nasul in ciorba altuia.

• Nu-ţi băga nasul unde nu-ti fierbe oala.

• Nu-ţi bate joc de nenorocul altuia.

• Nu-ţi bate singur cuie in talpă.

• Nu-ţi da arama pe fată!

• Nu-ţi da în petic. (Nu face gafe.)

• Nu-ţi lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poţi duce la bun sfârşit)

• Nu-ţi lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depăşeşte)

• Nu-ţi pune mintea la ce nu te pricepi.

• Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar aşa cum ţi se dau)

• Nu tot ce luceste e diamant.

• Nu tot ce zboară se mănâncă.

• Nu toti ce te bagă in căcat iti vor răul, si nu toti ce te scot din căcat iti vor binele.

• Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)

• Nu umbla de colo-colo cu traista-n proţap.

• Nu vede pădurea de copaci.

• Nu vezi pădurea de copaci.

• Nu vinde castraveti la grădinar.
  

[modifică] O

• O femeie care este urâtă ca muma pădurii.

• O femeie care e rea de muscă. (E curvă)

• Obiceiul uşurează povara.

• Obraznicul mănâncă praznicul.

• Obrazul subtire cu cheltuială se tine.

• Ochii care nu se văd, se uită.

• Ochii sunt oglinda sufletului.

• Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e aşa mult de lucru cum pare)

• Ochii văd, inima cere, / Dar e rău când n-ai putere.

• Ochiul stăpânului ingrasă vaca.

• O mână spală pe alta şi amândouă obrazul.

• O mie de vorbe doi bani nu fac.

• Omul blând ca apa lină.

• Omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea.

• Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.

• Omul care-i prost / N-are nici un rost.

• Omul cât îl laşi atâta se întinde.

• Omul cât trăieşte învaţă.

• Omul caută leac unde simte că îl doare.

• Omul cu rude nu piere.

• Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.

• Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.

• Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.

• Omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna o pune pe foc.

• Omul învaţă cât trăieşte şi când moare tot prost este.

• Omul la mânie, cade-n nebunie.

• Omul nu e niciodată mulţumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.

• Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.

• Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.

• Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegreşte.

• Omul sfinteste locul.

• O persoană care este "Uşă de biserică". (Cinstită, fără pată)

• Oricând e loc de mai rău.

• Orice cal ajunge gloabă.

• Orice învăţ işi are şi dezvăţ.

• Orice laudă ascunde o doză de minciună şi de invidie.

• Orice lucru este bun la timpul său.

• Orice minune nu ţine decât trei zile.

• Orice naş îşi are naşul. (Cine face rău va fi pedepsit)

• Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.

• Or la bal, or la spital.

• O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie ascuţită.
  

[modifică] P

• P...a bună - în bălării. (Femeia săracă e iubăreaţă)

• Păcala însurat şi femeia nebună.

• Păcală s-a luat după vecinul şi a dat de bucluc.

• Pădurea dă coadă securei.

• Până când să se întâmple un lucru îţi iese părul prin căciulă.

• Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.

• Până la Dumnezeu te mănâncă / omoară sfinţii.

• Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii! (E greu să-ţi faci dreptate)

• Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon care se împrăştie)

• Până s-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.

• Până să faci tu un lucru îţi iese părul prin căciulă.

• P..a nu ştie carte. (Expresie urâtă, folosită de cei care aleargă după femei)

• Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)

• Parcă ţi-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înţelept.)

• Părinţii au mâncat aguridă, şi la copii li se strepezesc dinţii. (Părinţii fac greşeli, copiii trag ponoasele.)

• Pasărea se prinde cu grăunţe, omul cu vorbe frumoase.

• Patru ochi văd mai bine decât doi.

• Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese.

• Paza bună trece primejdia rea.

• Paza mică trece primejdia mare.

• Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul. Lume-lume nu e glume! Şapte muzici - trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)

• Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.

• Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti.

• Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.

• Pentr-un boţ de mămăligă, / râde prostu de se strică.

• Peştele de la cap se împute (dar se curăţă de la coadă).

• Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.

• Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.

• Pisica are nouă vieti.

• Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.

• Pisica cum o arunci tot în picioare cade.

• Pisica râzgâiată nu prinde şoareci niciodată.

• Plete lungi şi minte scurtă, judecata mai măruntă.

• Ploaia din mai face mălai.

• Poale lungi şi minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)

• Pofta vine mâncând.

• Politeţea este cheia de aur care deschide toate uşile.

• Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.

• Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.

• Porcul unde se cacă, acolo mănâncă.

• Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticneşti.

• Prea mulţi bucătari strică supa.

• Prietenia e posibilă doar între oameni buni.

• Prietenul la bani se cunoaşte.

• Prieteni noi să-ţi faci,dar de cei bătrâni să nu te laşi.

• Prieteni să ai puţini, dar buni.

• Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte.

• Primăvara e bătaia peştelui.

• Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi dumneavoastră alta.

• Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns şi nu poate fi pedepsit)

• Prin muncă şi staruinţă,vei ajunge la dorinţă.

• Printre flori cresc şi buruieni.

• Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.

• Prost, prost, da-i al nost'.

• Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.

• Ρrostul cere şi deşteptul adună.

• Prostul face ce vede si ce aude crede.

• Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul.

• Prostul nu le stie, dar le nimereste.

• Prostul se simte jignit inainte de-i vorbesti.

• Pune mâna, şi o să pună şi Dumnezeu mila!

• Pune punctul pe "i". (Vorbeşte la obiect)

• Pune ţara la cale. (A vorbi politică)
  

[modifică] R

• Racul nu-şi schimbă mersul.

• Rădăcina e amară dar roadele dulci.

• Râd curcile de tine.

• Râde ciob de oală spartă.

• Râde ciocanul de nicovală.

• Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.

• Râde prostul de deştept, dar nici el nu-i mai deştept.

• Râde, râde dar surâde.

• Rana se vindecă, dar semnul rămâne.

• Rana veche uşor sângerează.

• Râsul e frate cu plânsul.

• Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.

• Răul se face mai lesne decât binele.

• Răzbunarea e arma prostului.

• Recunoştinţa e o floare care creşte pe mormânt.
  

[modifică] S

• S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)

• S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)

• S-a dus pe apa Sâmbetei.

• S-a făcut o apă şi-un pământ. (A dispărut)

• S-a înfoiat ca varza / Şi îngâmfat ca barza.

• S-a învăţat dezbrăcat / Şi i-e ruşine îmbrăcat.

• Salutul între doi duşmani este primul semn al împăcării.

• Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.

• Salvarea celor învinşi e să nu mai spere nimic.

• Să mai fie şi un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepţie)

• Să ai "cei şapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinţii înainte de a începe şcoala)

• Să dai cum te lasă inima.

• Să faci ce zice popa, nu ce face popa.

• Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)

• Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.

• Să fii om de omenie!

• Să iei castanele din foc cu mâna altuia.

• Să vezi şi să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)

• Să-i faci observaţie prostului e ca şi când ai trage un câine de urechi.

• Să-i fie ţărâna uşoară. (Se spune la mort)

• Să împaci capra cu varza.

• Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)

• Sângele apă nu se face. (O persoană care iubeşte, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)

• Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretenţios)

• Să nu faci lucru de mântuială.

• Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.

• Să nu fii a cincea roată la căruţă.

• Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.

• Să nu fii vaca pe care o mulg alţii.

• Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuşi slugă îşi asupreşte sluga)

• Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.

• Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare.

• Să nu pierzi vremea.

• Să nu pui cal de curse să tragă la plug.

• Să nu ştie stânga ce face dreapta. (Taină mare)

• Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)

• Să nu-ţi crezi ochilor.

• Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.

• Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcăleşti)

• Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)

• Să nu umbli haihui. (Fără rost)

• Să nu vinzi castraveţi la grădinar.

• Să nu vinzi pielea ursului din pădure.

• Sărac cu duhul.

• Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.

• Sărac - lipit pământului.

• Sărbătorile învrednicesc putorile.

• Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.

• S-a sculat cu dosu-n sus.

• S-a sculat cu noaptea-n cap.

• S-a sculat odată cu găinile.

• Să se ducă învârtindu-se. (Când doreşti să scapi de cineva foarte repede.)

• Să te ferească Dumnezeu de omul prost şi de femeia beată.

• Să-ţi pleznească obrazul de ruşine.

• Să-ţi ţii vorba-n gură. (Să nu vorbeşti când nu trebuie)

• Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Se spune la nuntă)

• Să vă dea Dumnezeu sănătate şi casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)

• Să vezi si să nu crezi!

• Se dă cu capul de ceasul morţii. (Îl frământă o chestiune arzătoare)

• Se linge pe buze de poftă.

• Se mişcă ca ochii mortului. (E puturos)

• Se prinde cartea de el ca părul pe broască.

• Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)

• Se ţine băţos. (De neînduplecat)

• Se ţine de om ca păduchele de câine.

• Se ţine scai de capul omului.

• Seamănă ca două picături de apă.

• Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.

• Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

• Speranţa moare ultima.

• Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să îţi spun cine eşti.

• Stai tot timpul cu frica-n sân.

• Strâmbii mănâncă ţara, că drepţii nu mai apucă.

• Strânge bani albi pentru zile negre.

• Strici orzul pe gâşte.

• Supăratului i se taie nasul.

• Surdul nu le aude, dar le potriveşte.
  

[modifică] Ş

• Şantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru.

• Şi-a găsit dracu căpacu.

• Şi-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)

• Şi-aşa-i bine, şi-aşa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)

• Şi cu buzele unse si cu slănina in pod.

• Şi cu-o floare, şi cu zece, primăvara tot se trece.

• Şi cu oile toate şi cu lupii prieteni nu se poate.

• Şi deşteaptă şi frumoasă şi devreme acasă.

• Şi lupul de foame iese din pădure afară.

[modifică] T

• Tace si le face.

• Taie frunză la câini.

• Te-ai dus bou şi te-ai întors vacă. (Nu ai învăţat/priceput nimic.)

• Te-ai făcut de cacao. (De ruşine)

• Te-a prins cu mâţa-n traistă. (Ai minţit)

• Te-a prins cu ocaua mică. (Eşti necinstit)

• Te ard de nu te vezi. (Ameninţare cu o pedeapsă gravă)

• Te bagi în toate ca măraru-n bucate.

• Te faci de garagaţă / de băcănie / de băşcălie / de panaramă / dă râsul lumii.

• Te roade sărăcia precum rugina fierul.

• Te scumpeşti la tărâţe şi te ieftineşti la făină.

• Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)

• Toamna se alege pleava de grâu.

• Toamna se numără bobocii.

• Toată vara ţuiculiţă, iarna pula căciuliţă.

• Toate la vremea lor.

• Toate loviturile rănesc, ultima omoară.

• Tot păţitu-i priceput.

• Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.

• Trag feciorii la frumoase ca muştele la ... dulceaţă. (eufemism)

• Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)

• Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)

• Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia şi banul.

• Tu le faci, tu să le tragi.

• Tu-mi spui mie că raţa-npunge, când ea măcăie şi fuge?
  

[modifică] Ţ

• Ţânţarul nu te lasă să te odihneşti, dar nici nu te lasă să munceşti.

• Ţara arde şi baba se piaptănă.

• Ţigările sunt cuie de coşciug.

• Ţine-te în pielea ta, ca să nu dai de belea.

• Ţine-ţi limba-n gură ca să ai friptură.

• Toţi leneşii obişnuiesc să-şi facă planuri mari.
  

[modifică] U

• Uită de la mână pân-la gură.

• Ulciorul nu merge de multe ori la apă.

• Umblă cu brişca (cuţitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)

• Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă şi oţel unde trebuie.

• Una dreaptă şi zece strâmbe.

• Una gândeşte cârciumarul, şi alta beţivul.

• Un arbore nu face pădure.

• Una vorbim, başca ne-nţelegem.

• Un bogat când moare, săracul fluieră.

• Un bordei să ai, numai să fie al tău.

• Unde a dus surdul roata si mutul iapa.

• Unde a fost are să mai fie.

• Unde a mers mia, merge si suta! (Alternativa expresiei anterioare)

• Unde dai şi unde crapă. (O actiune cu efect neaşteptat)

• Unde e minte multă e şi nebunie multă.

• Unde e sărăcie e şi ceartă.

• Unde e una, se strâng mai multe.

• Unde e vorba multă, acolo e treaba scurtă.

• Unde-i banul, acolo-i şi mintea.

• Unde-i lege nu-i tocmeală.

• Unde nu faci foc, nu iese fum.

• Unde nu-i cap e vai de picioare.

• Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

• Unde nu merge suta, merge mia.

• Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.

• Unde sare si unde te loveste.

• Unde-s doi puterea creşte. (Dacă amândoi trag in aceeasi parte)

• Unde sunt doi soldaţi unul ia comanda.

• Unde sunt popi mulţi, moare pruncul nebotezat.

• Unde-ţi umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieşite din comun)

• Unde umblă câinii cu covrigi in coadă.

• Unii au cap ca să le plouă în gât.

• Un om prost are cap zevzec.

• Un prieten nu se pierde.

• Un tăntălău mai mare nici că se poate.

• Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)

• Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)

• Unul care trage spuză pe turta lui. (Care îşi asumă meritele altora)
  

[modifică] V

• Vânzătorul care trage la cântar.

• * Varianta: Ţara arde şi nebunul îşi pârleşte ciomagul.

• Vezi că-i albă şi zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)

• Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.

• Viaţa leneşului e grea şi mai mult înveţi din ea.

• Viaţă-viaţă legată cu aţă. S-a rupt aţa, s-a dus viaţa!

• Vinde făina cu ocaua mică.

• Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.

• Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)

• Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine abia se aude.

• Vorba dulce e ca sarea în bucate.

• Vorba dulce mult aduce.

• Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să şi înţepe.

• Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.

• Vorba multă - sărăcia omului.

• Vorbele trec, faptele rămân.

• Vorbe spuse la mânie îs ca cele la bucurie.

• Vorbeşti de lup şi lupul la uşă.

• Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)

• Vrea să facă din c...t bici. (Lucru imposibil)

• Vrea să fie şi grâul scump şi făina ieftină.

• Vulturul nu prinde muşte.
  

[modifică] Z

• Zece înţelepţi nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.

• Zgârcit de-şi mănâncă de sub unghie.

• Zgârcitul e totdeauna sărac.

• Zidul alb e hârtia nebunilor.

• Ziua bună multă vreme nu ţine.

• Ziua bună se laudă seara.

• Ziua caută-ţi de lucru iar noaptea de somn.

• Ziua frumoasă de dimineaţă se cunoaşte.

• Ziua fuge de bivoli şi noaptea le dă cu coarnele.

• Ziua multe descoperă.